Grigore Moisil (1906-1973)
        
Grigore Moisil s-a nscut la Tulcea, la 10 ianuarie 1906. Tatal sau profesor de istorie si arheolog, iar mama - invatatoare. Ea a fost prima care i-a
indreptat pasii spre matematica, invatandu-l sa numere si sa socoteasca, chiar inainte de a sti sa scrie. In 1910, familia s-a mutat la Bucuresti si n-a mai parasit Capitala decat pe perioada
razboiului mondial, cand Grigore si cei trei frati ai lui s-au refugiat la Vaslui. Dupa absolvirea Liceului "Spiru Haret", tanarul devine student al Facultatii de Matematica, unde-si da si
doctoratul. Se inscrie, intre timp, si la Scoala Politehnica, dar abandoneaza studiile. La numai 25 de ani, isi sustine examenul de docenta si este numit conferentiar la Facultatea de Matematica
din Iasi. Pleaca, cu o bursa de studii, la Paris si obtine apoi alta, Rockefeller, la Roma. Reantors la Iasi, tine primul curs de algebra moderna din tara. Cercetarile sale de logica au statla baza
unei puternice scoli de matematica din tara si de peste hotare (Argentina, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria). In 1942 este transferat la Facultatea de Matematica din Bucuresti unde se creeaza,
pentru el, prima catedra de analiza si logica Matematica.
         In 1946, Moisil este trimis ambasador in Turcia, iar doi ani mai tarziu, la intoarcerea in tara, este ales membru al Academiei Romane (1948)
si sef al Institutului de Matematica. Devine presedinte al Societatii de Matematica si presedinte al Comisiei de Automatizare din cadrul Academiei Romane. Infiinteaza, in 1962, Centrul de Calcul
al Universitatii Bucuresti si, un an mai tarziu, i se confera titlul de "Laureat al Premiului de Stat". I se acorda, in Romania titlul de "Om de stiinta emerit" si este ales membru al Academiilor de
Stiinte din Bologna, Italia, dar si din Polonia. Este membru al Institutului de Filozofie din Paris si presedinte al Societatii Matematicienilor de expresie latina. In 1971 este ales vicepresedinte
al Uniunii Internationale de Istorie si Filozofie a Stiintelor si "trece" profesor la Facultatea de Drept si Filozofie pe noua catedra de smiotica (stiinta semnelor).
         A murit la varsta de 67
de ani, (la o conferinta in Canada) lasand in urma o opera considerabila: peste 300 de note, 20 de tratate de matematica, articole nenumarate in ziarele si revistele timpului. Si, ca o ultima
recunoastere internationala, IEE Computer Society din Baltimore, SUA, i-a acordat post-mortem, in 1997, premiul "Computer Pioneer Award", pentru contributia remarcabila in inceputurile informaticii...
   Istoric          Liceul "Gricore Moisil" este un liceu cunoscut si recunoscut in comunitatea noastra
si in afara ei, dar, din pacate, numai prin prezent. Ori el are o istorie, a lui, care-l identifica si-l aureoleaza prestigios pe tot parcursul sau, de la infiintare, in anul 1959 si sub diferitele
denumiri ce i-au fost acordate, fie ca este vorba de Scoala Medie Nr. 2, Liceul Real Umanist Nr. 1, Liceul Industrial Nr. 4 sau de Liceul "Grigore Moisil".         
O reforma a invatamantului romanesc, petrecuta in 1977, care prevedea, in principal, "industrializarea" masiva a liceelor, a facut ca Liceul Real Umanist Nr. 1 sa-si schimbe profilul sau teoretic
intr-unul industrial si sa fuzioneze, totodata, cu Liceul Industrial Nr. 4.          Noua reforma, declansata in 1990, de data aceasta, vizand, printre altele, redeschiderea
invatamantului liceal spre cultura generala, reechilibreaza ponderea liceelor teoretice in raport cu cele industriale si reda astfel liceului nostru, pe considerentul traditiei, profilul sau real-umanist.
         Astazi, cand descentralizarea sistemului de invatamant capata noi conotatii conceptuale si normative, definirea identitatii liceului nostru trebuie privita si
abordata nu doar cu o posibilitate teoretica, ci ca o necesitate survenita din nevoia personalizarii sale. Acesta este spiritul care marcheaza orice obiectiv ori demers al strategiei de dezvoltare a liceului,
fie ca este vorba de dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a liceului pentru un alt confort scolar si cu alt design educational, daca nu la nivelul, macar din perspectiva standardelor europene, fie ca
este vorba de actualizarea permanenta a ofertei educationale, in raport cu orientarile europene, pentru a raspunde adecvat provocarilor prezentului si asteptarilor viitorului. Acelasi orizont, european, il
intrevedem prin proiectul de dezvoltare al liceului si atunci cand ne propunem dezvoltarea parteneriatului educational, astfel incat experienta europeana sa fie, in mod direct, cunoscuta si valorificata in folosul liceului nostru,
sau cand ne referim la flexibilizarea relatiei profesor - elev, pe care o privim din perspectiva colaborarii si conlucrarii cointeresate si a respectarii reciproce a personalitatii.
|